“Recent,
rezultatul investigației făcute de Mediacités, relevă faptul că softurile
folosite în al doilea cel mai mare spital din țară, conțin erori de proiectare
și pun în pericol viața pacienților. Aceste soft-uri, folosite în strîngerea de
informații care alimentează mașinăria de creat algoritmi, ridică semne de
întrebare asupra eficienței soluțiilor oferite de inteligența artificială în
sectorul medical și asupra modului cum influențează sănătatea pacienților.
Directorul
spitalului public din Hyères, un oraș de 60 000 de locuitori din sudul Franței,
s-a plîns recent de erorile date de programul principal de management și
informație, numit “Easily”, raportează Mediacités. Interfața este într-atît de imperfectă,
încît denumirea unor medicamente este trunchiată iar asistentelor le vine greu
să-și dea seama ce produs a prescris doctorul, scrie acesta. Software-ul
conține, de asemenea, erori de etichetare pentru anumite medicamente, mărind
riscul ca pacienții să primească doza greșită. Aceste greșeli au cauzat cel
puțin trei incidente serioase, adaugă el.
Easily, softul folosit în Hyères, conduce aproape 100 de spitale publice în Franța. Atunci cînd sunt raportate probleme grave, de multe ori trebuie să treacă un an pînă cînd eroarea să fie înlăturată.
Software-ul de slabă calitate poate fi fatal.
În 2011, o pacientă a murit după ce i s-a dat penicilină, femeia avînd o
alergie puternică la acest medicament. În fișa medicală, informația exista,
numai că soft-ul nu l-a alertat pe medic în legătură cu asta, raportează Le
Parisien (spitalul fiind găsit vinovat, ulterior, de omor involuntar).
Sectorul de
sănătate este o prioritate a strategiei naționale bazată pe inteligență
artificială (AI), în Franța și-n alte țări europene, raportează AlgorithmWatch
în Automatic Society. Automatizarea luării deciziei este limitată la
proiecte-pilot, în anumite spitale, dar, în timpul ăsta, starea proastă a
softului de managementul informației, din Franța, ridică îndoieli asupra abilității
aceste mașinării de a crea algoritmii corecți.
Eclampsia:
Patru din cinci cazuri, fals-pozitive
Coloana
vertebrală a informației medicale din Franța, se numește National Health Data
System (SNDS, francez). A fost creat în 2016 și cuprinde cîteva baze de
date din anii 1990, inclusiv tot istoricul pacienților și toate procedurile
medicale făcute în spitale. În prezent, SNDS are cîteva obiective, dar raportul
Villani [deputat francez], prezentat guvernului în 2017 și care se vrea un fel
de strategie națională AI, cere ca SNDS să fie fundația unei viitoare baze de
date complete care să furnizeze informație pentru inteligența artificială care
creează algoritmi.
Dar sunt multe probleme cu calitatea
datelor din SNDS și nimeni nu știe cîte.
Dr. Anne
Chantry, cercetător la INSERM (Institutul national francez de sănătate și
cercetare medicală), a condus un studiu despre evenimentele maternale severe în
patru spitale franceze, folosind date din 2006 și 2007, din care reiese că
unele situații au fost, de prea mult ori, prea puțin raportate în baza de date
centralizată. Dr. Chantry și colegii ei au evaluat calitatea fluxului de
informații furnizate, comparînd datele stocate în sistemul centralizat de
management al informației cu fișele originale ale spitalelor. N-au contrazis
diagnosticul iniţial.
Din 84 de
cazuri codate ca eclampsia (comă sau convulsii în timpul sarcinii sau
imediat după naștere), 67 erau cazuri de pre-eclampsie - afecțiune ce
presupune hipertensiune (printre alte simptome) care poate duce la eclampsie.
Dar, hemoragia post-partum a fost codată corect de 129 de ori și incorrect în
75 de alte cazuri.
O parte din
celelalte situații, care au fost subiectul cercetării în acest studiu, au indicat
erori mai mici, ceea ce demonstrează totuși că datele colectate la nivel
național pot fi influențate serios de fals-negativ și fals-pozitiv. De
asemenea, indicele de eroare varia semnificativ de la un spital la altul.
Într-un interviu prin telefon, Dr. Chantry a subliniat că, deși sistemul de digitalizare
a bazelor de date din spitale conține puține erori de cod, efectul depinde doar
de expertiza celui care revizuiește aceste date, mai ales în cazurile complexe.
Ȋngrijorător e că foarte puține alte studii, de evaluare a
calității informației în SNDS, au fost făcute publice. Iar schimbarea
modalității de finanțare a spitalelor face ca această calitate să scadă, mai
degrabă. În ideea de a combate corupția care căpușează finanțarea sistemului de
sănătate, în anul 2000, guvernul francez a schimbat “suma forfetară” cu plăți
făcute pentru proceduri. Plățile sunt făcute pe baza datelor raportate SNDS,
ceea ce duce la conflict de interese, pentru că spitalele sunt acum divizate
între a raporta adevărul și a raporta date care să maximizeze venitul.
Dr. Frédéric
Pierru, sociolog pe sănătate la universitatea Lille, explică, într-un interviu
luat prin e-mail, că spitalele care aleg “optimizarea raportărilor” – pe care
el le numește fraudă generalizată – uneori prin angajarea de contractori
specializați în creșterea veniturilor prin “raportări ingenioase”. Lipsa de
scrupule cu care este pusă în practică o astfel de optimizare a ajuns pînă
într-acolo, încît, în 2012, spitalul Saint-Malo, din Brittany, a concediat un
medic care s-a opus acestor practici din motive etice.
Gunoi
bagi, gunoi scoți
La
investigarea cazurilor de eclampsia, a fost nevoie de șase cercetători
și cîteva săptămîni de muncă minuțioasă pentru verificarea a 396 de cazuri.
Jumătate de million de noi cazuri intră în system în fiecare săptămînă, e
imposibil să iei la mînă atîte cazuri și să le corectezi, post-factum.
Automatizarea
pare o soluție proastă la problemă. Cînd Dr. Chantry le-a comunicat spitalelor
rezultatele cercetării, acestea au contactat, neprecupețind nici un effort, unul
cîte unul, toți profesioniștii implicați în procesul colectării datelor, spune
ea. Spitalele au ajuns la concluzia că nu pot opera nici o îmbunătățire în
calitatea datelor.
O zicală
foarte cunoscută în lumea informaticienilor spune că, dacă bagi gunoi
într-un algoritm, gunoi scoți.
AlgorithmWatch
a contactat ofițerii de presă de la IBM și Microsoft - care vînd “inteligență
artificială” spitalelor din Franța - să-i întrebe dacă ei folosesc date SNDS și
dacă sunt conștienți de hibele sistemului.
Microsoft,
mai ales, a anunțat în 2018 că a făcut un parteneriat cu spitalele publice din
Lyon, ca să “dinamizeze” instrumente precum Easily, de exemplu, pentru a
utiliza AI ca asistență în punerea diagnosticului. Antoine Denis de la
Microsoft France, a mai redus din aroganță, spunînd că, compania livrează doar
servicii de “cloud computing”. IBM a refuzat să comenteze.
În
Danemarca, profesioniștii din sănătate au indicat deja, drept sursă a multor
erori, IBM Watson’s training data, scrie săptămînalul danez Ingeniøren.
După o perioadă de probă la Rigshospitalet din Copenhaga, în timpul căreia,
soluția de diagnosticare automată de la IBM n-a făcut impresie, doctorii au menționat
că de vină trebuie să fie încrederea soft-ului în datele furnizate de New
York City’s Memorial Sloan Kettering cancer center, care nu se potrivesc cu
cele din Danemarca.
Inteligența
artificială se bucură de multă atenție în industria sănătății, fie că e
închipuită ca un salvator sau ca un bau-bau, dar rezultatul scontat depinde de
calitatea sursei care oferă informațiile care “hrănesc” algoritmul.”
“While
artificial intelligence is the focus of much attention in the health industry,
whether dressed up as a savior or as a bogeyman, the results it yields depend
on the quality of the underlying data it uses to feed its algorithms. Good data
quality, in turn, has much to do with the user interface of the software health
professionals interact with in their everyday tasks. Any sound AI policy must
take into account the nitty-gritty of software such as Easily, including the
seemingly mundane issue of truncated fields.”
https://azure.microsoft.com/en-us/overview/what-is-cloud-computing/#benefits
“A leading
hospital for patients needing highly specialised treatment.” https://www.rigshospitalet.dk/english/Pages/default.aspx
Spre
deosebire de alte afecţiuni mentale, anxietatea este una determinată cultural. - Asta, după ce i-ai explicat cum e cu
nosophobia, anxietate legată de contactarea acelor boli cronice, nevindecabile,
cărora li s-a făcut reclamă din plin şi-a dat şi peste. (nu e ipohondrie) 1 din
4 părinţi au copii cu probleme de somn iar 1 din 5 le dau melatonină ȋnainte de
ora de somn. (habar n-am de ce)
https://freefrompress.blogspot.com/2024/06/anxietate-vesti-bune.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu