In Shift, Cancer Experts Suggest Fewer Mammograms, Starting at a Later Age
Reuters October 21,
2015
“In a major shift, the American Cancer Society is
recommending that women at average risk of breast cancer get annual mammograms
starting at age 45 rather than at age 40, and that women 55 and older scale
back screening to every other year.”
“The Task Force’s 2009 recommendations to reduce the frequency and delay
the start of mammogram screening were based on studies suggesting the benefits
of detecting cancers earlier did not outweigh the risk of false positive
results, which needlessly expose women to additional testing, including a
possible biopsy.” https://www.yahoo.com/#
Adică, American Cancer Society, și-a schimbat semnificativ recomandările
în privința frecvenței mamografiilor și a vârstei de la care screeningul ar
trebui efectuat la intervale regulate, în sensul că le recomandă annual
începând cu vârsta de 45 ani, în loc de 40 ani și odată la doi ani după vârsta
de 55 ani. La noi se sugerează că e cu
atât mai bine cu cât începe mai devreme: “Vezi dacă ești bine! Trimite-o pe
sora ta la control!” etc.”
ACS se apropie astfel de
recomandările făcute încă din 2009 de U.S.
Preventive Services Task Force- grup de experți independenți sprijiniți de Departamentul de sănătate american, care
recomanda screeningul periodic abia după vârsta de 50 ani și care, în urma studiilor
făcute în domeniu, descoperise că riscul de diagnostic fals era egal cu
beneficiile raportate grație diagnosticării precoce. Mai ales că, după
diagnosticul fals-pozitiv, urmau alte teste și biopsii (periculoase, spun unii doctori) inutile și care pot avea urmări. La noi, medici voluntari (voluntari-voluntari
dar trebuie să le plătească cineva “deplasarea”) au mers prin sate și au
descoperit cu satisfacție alunițe din care au ciupit un pic pentru analize
fiindcă, în zilelele noastre, orice aluniță e suspicionată de cancer. Apoi, în
cazul unui diagnostic fals, urmează “tratamente” fără rost care, la rândul lor
pot da cancer care și el se vindecă, după cum spune vesel un site românesc de
specialitate.
Recomandările ACS și USPSTF nu sunt valabile și pentru persoanele cu
risc mare (BRCA) de cancer sau în prezența simptomelor (un nodul etc.) și, la
cerere, oricine are dreptul la o mamografie.
De asemenea, chiar și ACS
recomandă ca, în loc de regulă general valabilă, doctorul împreună cu pacientul
să hotărască cum e mai bine, adică fiecare caz trebuie tratat individual și, ce
e mai important, ACS recomandă ca pacientul
să cunoască toate riscurile la care se expune în urma acestor teste. La noi n-am văzut o astfel de abordare,
chiar din contră, există o singură sugestionare agresivă: teste obligatorii și
citostatice!
Riscurile, ca și tarifele vedetelor și ale presei, în general, sunt
ținute ascunse sau, în cel mai bun caz, sunt minimalizate, asta deși britanicii
au spus și ei de multă vreme că riscurile sunt mari iar beneficiile nu sunt pe
măsură. Dar, sigur, dacă n-are cancer dar face tratament cu citostatice se
poate “vindeca”, nu? Asta în prima fază!.
“Created in 1984, the U.S. Preventive Services Task Force
is an independent, volunteer panel of national experts in prevention and
evidence-based medicine. “ http://www.uspreventiveservicestaskforce.org/Page/Name/about-the-uspstf
http://www.cancer.org/cancer/news/news/american-cancer-society-releases-new-breast-cancer-guidelines
“Valoarea totală
a pieţei farmaceutice în oncologie a crescut cu 160% în ultimul deceniu.”
“NICE a
elaborat în urmă cu trei ani o serie de
recomandări şi pentru România, indicând care sunt medicamentele prea scumpe sau nu
suficient de eficiente pentru a fi subvenţionate de statul român. Recomandările
respective nu au fost aplicate nici până astăzi de autorităţile române.”
“„În
medicină se plăteşte doar pentru serviciile medicale efectuate, nu şi pentru
rezultatele obţinute”, mi-a spus dr. Otis Brawley, directorul
medical al American Cancer Society.”
““Sunt multe
dovezi că dacă îi faci un RMN unei femei cu cancer de sân identificat în faza
inițială, ea nu are niciun beneficiu
concret din asta, nu îi crești deloc speranța
de viață”, explică Sir Murray Brennan.”
“Paradoxal
este că medicii, puşi într-o situaţie ipotetică similară, ar alege
pentru ei înşişi mai degrabă întreruperea chimioterapiei în faza terminală a
bolii, optând pentru
îngrijirea paliativă acasă. Studiile arată că paliaţia acasă nu doar creşte
calitatea vieţii pacientului, dar şi reduce costurile cu 33% faţă de varianta
în care pacientul ar fi rămas în spital. În România, ca şi în multe alte ţări, majoritatea bolnavilor de cancer îşi
petrece ultimele săptămâni din viaţă în spital.” http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19433380-criza-globala-tratamentul-cancerului-prea-scump-mult-prea-scump.htm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu